Adauga un comentariu
·
20:05 31/01/2022
Bine ai revenit Emanuel ,un articol realist, bine structurat si la obiect..
Dinamo în insolvență, Stoican antrenor, remanierea jucătorilor cu salarii mari și venirea multor altora liberi de contract extrem de indoielnici. Nu, nu este 2015, este 2022, timpul a trecut dar noi am rămas tot acolo. Au revenit și înfrângerile usturătoare în ce a mai rămas din derby iar la capitolul îmbunătățiri… așteptăm buldozerele la vară poate începe odată construirea stadionului, cu toate că nu mai cred că mai folosește la ceva, chiar dacă s-ar face.
Fotbalul românesc a ajuns mai jos ca niciodată, asta e o meteahnă veche la care adăugăm noi dovezi din când în când. A fost completată faza grupelor cupelor europene, pentru prima oară într-un sezon cu 3 competiții, dar noi am avut o singură echipă calificată: CFR Cluj, echipă care a obținut doar 4 puncte in 6 meciuri în cea mai slabă din punct de vedere valoric. Gibraltar, Azerbaijan, Kazakhstan, Norvegia Estonia, Finlanda, Slovenia, Slovacia și Armenia au avut tot o echipă în Conference League. Moldova a avut echipă în UCL, pe Sheriff Tiraspol, care a obtinut 7 puncte și o victorie pe Bernabeu. Suedia o echipă în UCL (Malmo), Ungaria și Polonia o echipă în Europa League, Cipru, Bulgaria, Serbia și Israel au avut două, Cehia trei, Danemarca și Austria patru.
La nivel de club, România nu a mai avut două echipe in grupe din sezonul 2016-17, suntem pe locul 25 pentru sezonul 2022-23.
Dintre țările care ne depășesc doar Bulgaria, Suedia și Cipru nu au măcar o echipă în primăvara europeană, punctele adiționale pe care le vor face vor mări breșa pentru viitoarele sezoane. Sub noi doar Qarabag si Sheriff mai sunt în competiție, dacă azerii fac o figură frumoasă în fața lui OM iar anul viitor obțin aceleași puncte ca noi vom ajunge pe locul 26. Este important de notat că de la locul 29 inclusiv joacă un tur de Conference League adițional, echipele noastre pornind în prezent din turul 2. În contextul în care deja ne elimină echipe din Albania, Kazahstan, sau Macedonia de Nord ar fi o catastrofă să ajungem acolo, pare însă doar o chestiune de timp.
La nivel de echipă națională situația este asemănătoare, am început să inșirăm insuccesele cu echipe pe care odinioară le băteam ușor, precum Armenia. Nu ne mai calificăm la EURO nici cand participă 24 de națiuni iar scaunul de selecționer a devenit unul din care răsar cuie de acupunctură, ne trebuie săptămâni bune de căutări și câteva refuzuri până să găsim un nou ocupant al său. România are doar 2 jucători la cluburi din prima divizie ale primelor 5 campionate de pe continent: Răzvan Marin și Vlad Chiricheș. Nu mă refer doar la cei care joacă, 2 avem cu rezerve cu tot după retragerea lui Tătărușanu, culmea, ar putea deveni unul singur la finalul acestui sezon văzând unde e Cagliari în clasament. Desigur, colcăie de români prin ligile inferioare din Spania, Italia, Germania și Anglia, dar nu sunt echipe care luptă la promovare, dimpotrivă, Parma lui Man și Mihăilă e pe 12 din 20, Crotone a lui Nedelcearu e pe 18 din 20, Reading a lui Pușcaș e pe 21 din 24, Huesca lui Rațiu e pe 15 din 20 iar Fortuna Düsseldorf a lui Nedelcu e pe 15 din 18, iar ai noștri nici măcar nu sunt titulari indiscutabili la echipele astea. Singurii jucători care luptă pentru performanță sunt Stanciu și Niță în Cehia. Ultimele mari transferuri din campionat, Cicâldău și Morutan, sunt pe locul 15 din 20 cu Galatasaray cu 7 victorii în 23 de meciuri, la doar 3 puncte de retrogradare.
Prin comparație, Kosovo, un teritoriu de aproximativ 1,8 milioane de locuitori cu o națională înființată alaltăieri are: Ujkani (portar, Empoli), Rahmani (fundaș, Napoli), Vojvoda (fundaș, Torino), Berisha (mijlocaș, Reims), Domgjoni (mijlocaș, Vitesse), Idrizi (mijlocaș Schalke), Rashica (extremă, Norwich), Zhegrova (extremă, Lille), Muriqi (atacant, Lazio). Sigur, nu toți sunt titulari, dar măcar sunt acolo, pe lângă cei de la cluburi din Turcia sau Elveția pe care nici măcar nu i-am menționat. Foștii noștri adversari în campania de calificare pentru Campionatul Mondial din Qatar; Armenia, prin Haroyan(Cadiz), Bayraman(Rostov), Mkhitaryan(Roma), Spertsyan(Kuban Krasnodar) Adamyan(Hoffenheim) și Macedonia de Nord prin Dimitrievski(Rayo), Alioski(Leeds atunci, acum in Arabia), Elmas(Napoli), Bardhi(Levante), Chorlinov(Schalke), Pandev(Genoa, retras acum dar a jucat cu noi), ne depășesc și ele la numărul de jucători în marile campionate.
Această degradare nu este întâmplătoare și e timpul să revenim la Dinamo. A doua cea mai titrată echipă a campionatului este prima la un capitol crunt: numărul de insolvențe avute. Dinamo a intrat în insolvență pentru a evita plata salariilor jucătorilor si a staff-ului lui Dusan Uhrin, care, cu bubele lor, au reușit să ne salveze de la retrogradarea sportivă când nimeni nu mai credea că este posibil. Conducerea lui Dinamo a renunțat la antrenorul care a obținut 5 victorii consecutive în ultimele 6 meciuri ale campionatului trecut, a renunțat la tot lotul și și-a vândut golgheterul din sezonul 2021-22 pe te miri ce, cu toate că se află pe penultimul loc în clasament. Conducerea clubului nu a luat nicio decizie pentru a continua cu ce era bun sau pentru a construi ceva nou.
Am început noul sezon cu o figură de marketing: Dario Bonetti. Italianul nu mai antrenase de ani buni și, cu toate că a făcut performanță la Dinamo, avea un CV extrem de îndoielnic pentru a-l pune antrenor într-o situație atât de complicată. Din nefericire a fost mai important să avem un slogan nou și câteva poze cu foști eroi. Noul lot de austeritate s-a dovedit mai slab decât cel din sezonul trecut, ba chiar mai slab decât primul, cel făcut de Anghelache în 2013-14 cu care am terminat pe locul 7 într-o vreme în care aveam măcar două echipe în grupele europene an de an. Iluzia că aducerea lui Bonetti este o mutare bună a rezistat 3 meciuri în care a scos 6 puncte, apoi a urmat în campionat o nouă serie 007, un singur gol marcat și 20 primite, dintre care 6 cu fcsb și 5 cu csu craiova.
Dimensiunea dezastrului este însă una mult mai mare decât 7 meciuri pierdute. Dario Bonetti este ultimul antrenor care a câștigat trofee cu Dinamo! El a fost pe bancă la Cupa si Supercupa câștigate în 2012. Nu, nu am uitat de Cupa Coca-Cola Adeplast a Ligii care nu mai există a lui Contra, dar ăla nu e trofeu, e o glumă de competiție și atât. Revin, Bonetti a fost pe bancă și la Minunea de la Liberec, fiind ultimul antrenor care ne-a dus în grupele cupelor europene. Acest om a fost folosit și aruncat, iar acum a dat clubul în judecată.
După Bonetti a venit Rednic, a încercat să mai schimbe ceva dar nu a avut cu cine, nu poți să emiți pretenții când încerci să aduci fotbaliști un pic mai buni după ce au trecut 10 meciuri și nu ai niciun fel de buget, cu Rednic am continuat să pierdem meciurile la scoruri mai strânse, …până l-au dat afară. Rednic este omul care a adus ultimul titlu de campioni la Dinamo, a fost dat afară în 2016, 2019 și 2021 venind la club în momente grele, de fiecare dată a pus de la el, iar clubul niciodată i-a oferit continuitate sau condiții măcar să încerce să ne ducă puțin mai sus în clasament. Este foarte posibil ca Dinamo să retrogradeze în acest sezon, dacă o va face vom trăi un paradox formidabil, ultimul sezon în A să fie sezonul în care ne-am bătut joc de ultimii 2 oameni care au adus performanțe notabile la club: campionat, cupă, supercupă, două calificări în grupele europene și o primăvară europeană.
Toate cluburile de tradiție din România au sau au avut probleme ca ale noastre sau mai grave, avem carențe majore la nivel de infrastructură cu care să formezi tineri jucători mai buni pentru generațiile următoare, depindem de banii de la UEFA și banii din vânzări de jucători, acestea sunt principalele noastre surse de venit dat fiind că drepturile tv evită doar falimentul și atât. Bani din Europa vin tot mai puțini, nu avem mijloace să pregătim jucători buni, nu ajungem în Europa, nu avem ce vinde și cercul vicios pornește de la capăt. Acum practic oriunde sunt condiții mai bune decât în România pentru a se apuca de fotbal, din acest motiv aproape toată lumea are mai mulți jucători de înalt nivel decât noi. Falimentul fotbalului românesc abia a început
