Adauga un comentariu
·
12:45 14/04/2021
Acum sincer, nici eu nu i-as mai cere parerea lui Mario pentru nimic....
După înfrângerea de la Iași am scris un articol, unul destul de dur, Dinamo tocmai pierduse cu ultima clasată și nu am putut să adorm decât după ora 3 dimineața. Am reușit să dorm exact două ore în noaptea aia, pe la 5 și jumătate eram în picioare și am pierdut aproape toată ziua îngrijorat, incapabil să mă concentrez la ceva. Nu am postat însă textul, am considerat că e ceva scris la nervi și că nu poate aduce nimic pozitiv, urmau oricum să vină două săptămâni de pauză, trebuia să revină și Nemec, aveam încredere în nea Gigi Mulțescu…
Au trecut cele două săptămâni, a venit meciul cu CFR… și chiar m-am bucurat, cu toate că am pierdut, pentru că am văzut un spirit de luptă exemplar, un joc de care pe care în egalitate numerică și o risipă de efort foarte mare cu doi oameni mai puțin. Nu era o mare problemă înfrângerea, cu o astfel de atitudine nu se mai punea problema retrogradării. Am scris un text și după acest meci, unul de îmbărbătare, titlul era “Mulțumim!”, pentru că de mult nu mai văzusem Dinamo luptând așa, urma să-l postez după ceea ce credeam că avea să fie o victorie… și am luat 3 goluri din 3 cornere în 15 minute cu 4 fundași centrali de meserie în teren (Albentosa, Puljic, Ehman și Grigore).
Am ajuns la 24 de ani sa iau primul calmant din viața mea din cauza durerii de cap și a stării de nervozitate avute după acest meci. După ce am reușit să plătim licența și avem garanția că Dinamo va rezista din punct de vedere economic și pentru sezonul următor, am ajuns pe marginea prăpastiei fotbalistice și ne mai ținem cu câteva degete. Din fericire, nea Gigi Mulțescu nu a plecat de la echipă și Nemec a revenit la antrenamente, nu este încă nimic pierdut dacă vrem cu adevărat să luptăm.
Principala noastră problemă este atitudinea: țin minte foarte bine cum anul trecut am văzut un jucător de-al nostru cu ochii în lacrimi la interviuri în urma unui meci pierdut, una dintre cauzele acelui rezultat fiind lipsa de pregătire a echipei, care a fost carantinată datorită unui focar de coronavirus. Anul acesta același jucător a mers la o petrecere riscând infectarea sa și a colegilor săi, lucru care ne-ar face să trecem iar prin exact aceeași situație care a provocat lacrimile sale pomenite mai sus.
Sezonul acesta a fost cumplit de greu pentru toată lumea. Voi, jucătorii, ați fost înșelați de fosta conducere; noi, suporterii, am făcut tot ce am putut pentru a readuce un iz de normalitate, în mare măsură am și reușit, a mai rămas doar să evităm retrogradarea și Dinamo va continua să existe. Mai sunt doar 9 meciuri de campionat pentru a atinge acest obiectiv, nu vă cerem luna de pe cer, vă cerem doar să luptați cu demnitate, cum ați făcut la Cluj în fiecare dintre aceste meciuri. Am reușit să strângem în două luni peste 600.000€ pentru licență și ați avut salariile la zi și chiar prime de joc la un moment dat, o să terminați cu banii la zi, apoi, puteți pleca liberi din vară unde vedeți cu ochii, nu vă ține nimeni cu forța aici.
Clubul ăsta înseamnă foarte de mult, de aceea am mers atât de departe pentru a-l proteja, este clubul la care mulți dintre voi ați crescut, este clubul care a crescut generații întregi de fotbalisti care au jucat în Europa și la echipa națională, este motivul pentru care sute de mii de oameni pierd nopți, donează bani chiar și în pandemie, sau se luptă de câteva săptămâni să obțină o colaborare cu Real Madrid și câteva multinaționale uriașe, unii chiar ne scriem lucrarea de licență la facultate despre Dinamo și ce model ar trebui să urmeze pentru a ajunge la performanță. Vrem să vă mulțumim pentru reușitele voastre, nu să ne amintim mereu că prin voi am ajuns în Divizia B, nu ne face nicio plăcere faptul că a mai trecut un meci fără să avem nimic pozitiv de spus despre voi.
Cei care sunteți crescuți de Dinamo ar trebui să înțelegeți cel mai bine cum ne simțim, totuși, căpitanul echipei este un jucător străin, demn însă de banderola cu chipul lui Hildan și deloc mândru să-și ceară scuze. Trebuie să vă arate Ante Puljic cum se respectă clubul la care joci? Aveți lângă voi oameni care au scris istorie pentru Dinamo, foști mari jucători ai acestei țări, aveți alături și cea mai mare și călduroasă galerie din România, care a rămas lângă echipă chiar și după atâția ani fără performanță. Toți acești oameni își doresc să vă vadă invingatori. Suntem alături de voi, nu sunteți singuri.
Mi-ar plăcea să pot povesti în viitor despre tinerii lui Dinamo care s-au mobilizat exemplar în fiecare zi la antrenamente și la fiecare meci, care au tras cu dinții de fiecare posesie, de fiecare duel 1 la 1, reușind să evite retrogradarea și poate chiar să aducă un trofeu. Nu vreau să povestesc nimănui despre cum singura mea pasiune în această viață s-a stins și nu vreau ca singurul lucru notabil în carierele voastre să fie retrogradarea celui mai mare club de fotbal din țara noastră.
Dinamo nu moare și nici nu retrogradează!
Trecutul nu mai contează, în play-out începem de la zero și credem in voi pentru a trece și peste această provocare. Nu sunteți așa slabi cum credeți sau cum spune lumea, dar trebuie să vă dăruiți la maximum.
Familia Dinamo este alături de voi!
Împreună suntem de neoprit!
P.S. și dacă tot avem și niște meciuri de Cupă de jucat zic să vă dau un exemplu despre cum le puteți câștiga și voi: https://www.youtube.com/watch?v=Ob1AK2lrU6U
