Domnule Negoiţă, ne aflăm la finalul unui sezon dificil, dar care s-a ridicat peste nivelul aşteptărilor noastre. Un sezon în care am suferit mai puţin decât în ultimii ani şi ne-am bucurat mai mult. Însă, peste toate, a fost un sezon al speranţei pentru câini. După mulţi ani de umilinţe şi frustrări acumulate, am avut parte de o perioadă bună, o perioadă în care am început să ne reamintim cine suntem şi cu ce ne ocupăm: suntem Dinamo şi facem performanţă. Sau măcar ne propunem.
Avem în spate multe meciuri memorabile, o serie excelentă fără înfrângere în faţa marii rivale, iar în faţă o finală ce ne poate aduce primul trofeu, după patru ani de secetă. Ne putem declara mulţumiţi, însă trebuie să recunoaştem că avem şi ceva ce ne apasă. Un gând care ne macină zi de zi, pentru că nu primim nicio veste concretă din partea nimănui. Cu toţii suntem de acord că meritul principal al reuşitelor echipei, din acest sezon, îi aparţine domnului Mircea Rednic. Că vă place sau nu, acesta este adevărul. Şi ne întrebăm dacă omul acesta va mai fi la Dinamo şi din vară încolo.
Da, ştim, dumneavoastră aduceţi banii. Şi aţi primit, pentru asta, recunoştinţa suporterilor dinamovişti timp de aproape 4 ani, căci cam atât a trecut de când sunteţi patronul acestui club. Aţi primit clemenţă din partea unor fani, de altfel, foarte vehemenţi în general, atunci când ne-aţi aruncat în mod repetat sare pe rană cu oameni precum Constantin Anghelache sau Flavius Stoican.
Să nu vă aşteptaţi să vă fie scandat numele, ca dovadă de recunoştinţă. Recunoştinţa, aici, o primiţi în momentele în care nu sunteţi pomenit. Şi ar trebui să vă satisfacă asta. La cum s-au desfăşurat lucrurile, fanii dinamovişti s-au comportat exemplar.
Dumneavoastră sunteţi om de afaceri, sunteţi tratat cu respect şi nu vă ia nimeni peste picior, în cercurile prin care vă învârtiţi. Dar dinamovistul de rând este elev, student, angajat sau pensionar. Imaginaţi-vă, dacă puteti, cum ar fi să vă treziţi într-o dimineaţă, răguşit şi mult prea obosit. Să mergeţi la serviciu sau la facultate şi primul lucru pe care-l auziţi când ajungeţi acolo să fie „iar v-am bătut, băi câine... N-avem ce alege din voi”. Şi râsete şi infinite ironii. Imaginaţi-vă cum ar fi să mergeţi la stadion şi să staţi în ploaie, nu la lojă. Să cântaţi, nu să staţi în fotoliu. Şi să vă vedeti echipa îngenuncheată. Să vedeţi tricourile roşii, care până mai ieri stăteau frumos pe jucători precum Lobonţ, Ciobotariu, Hîldan, Niculae sau Niculescu (asta ca să nu mergem mai departe), îmbrăcate de nişte amatori precum Durimel, Asanovici, Joel Thomas sau Pape N’Daw. Să vedeţi cum câinii ăia care jucau cu aroganţă şi agresivitate au ajuns nişte căţeluşi umili şi umiliţi. Şi asta chiar sub ochii neputincioşi ai dumneavoastră. Cam prin asta a trecut dinamovistul de rând, de când aţi ajuns aici şi de când sunteţi responsabil de ce se întâmplă la clubul ăsta. Da, ştim, aţi fost suficient de abil încât să apelaţi la toate tertipurile permise de lege, în aşa fel încât să evitaţi falimentul. Dar, indiferent de asta, nu puteţi cere mai multă recunoştinţă decât vi s-a arătat.
Revenind, meritul principal pentru acest sezon mulţumitor este al lui Mircea Rednic, antrenor care a dovedit că este cel mai potrivit pentru postul acesta. El a reuşit să aducă nişte fotbalişti pe care toată lumea îi desconsidera (inclusiv noi) şi să-i facă să joace fotbal. El a reuşit să facă Dinamo să câştige în situaţii în care, pe vremea cuminţelului Flavius, ar fi pierdut lamentabil. El a reuşit să ne redea speranţa şi să ne pună în situaţia de a fi noi cei care râd pe seama rivalilor. Aşa că el TREBUIE să rămână. Chiar TREBUIE să rămână. Pentru noi, pentru dumneavoastră şi pentru Dinamo. Dar este în zadar să insistăm pe această idee, pentru că suntem convinşi că deja ne-am făcut înţeles punctul de vedere. Nu ne dorim alt antrenor. Nu există soluţie mai bună, în opinia noastră. Este foarte simplu.
Suntem sătui de speculaţii şi amânări, de tradiţionalele minciuni în limbaj de lemn pe care le tot primim din partea conducerii clubului nostru de foarte mulţi ani. Suntem sătuli de „jucători aleşi pe sprânceană” (amatori de care acum nu mai ştie nimeni nimic) şi de promisiuni. Vrem certitudini, iar singura certitudine actuală este că Mircea Rednic TREBUIE să fie antrenorul lui Dinamo şi în viitor. Şi acest lucru este absolut necesar să fie confirmat cât mai curând. Dacă se poate mâine. Sau chiar azi.
Am mai vrea, totuşi, să vă reamintim că, indiferent dacă TAS va da sau nu drept de joc clubului în Europa (noi tindem să credem că nu se va întâmpla asta), Dinamo va juca oricum în competiţiile europene începând cu anul viitor. Având în vedere modul în care arată Liga 1 şi maniera în care ne-am prezentat în acest sezon, cu un lot încropit şi peticit, care credeţi că sunt şansele să nu ne clasăm în primele 3-4 la finele lui 2016-2017, cu un lot îmbunătăţit şi cu acelaşi antrenor? Noi credem că infime. De fapt, credem chiar că avem şanse mari la titlu. Aşadar, semnalele sunt că, dacă se va încerca, se va şi reuşi să fim în Europa în 2017 şi să începem să încasăm bani. Deci, efortul dumneavoastră nu ar fi o donaţie. Ci o investiţie! Pentru că ea va genera profit, cu siguranţă. Aveţi, în sfârşit, şansa asta.
În opinia noastră, fiecare zi trecută reprezintă o şansă în minus pentru viitorul lui Dinamo. Se pierde timp, iar noi nu mai avem răbdare. Am aşteptat destul. Dacă problema este reprezentată de bani, iar dumneavoastră nu sunteţi capabil sau dispus să oferiţi mai mult pentru performanţă, măcar SPUNEŢI-NE. Vrem să fim odată pentru totdeauna lămuriţi. Ne-am săturat de amânări, contracte semnate după meciul x sau după meciul y.
Noi nu vă cerem decât să aveţi puţin curaj sau demnitate. Fie curajul de a investi nişte bani şi de a-i păstra pe Rednic, în primul rând, şi apoi pe oamenii de bază cărora le expiră contractele, cum ar fi Ante Puljc, fie demnitatea de a recunoaşte că nu puteţi mai mult. Şi vă cerem să le aveţi acum. Ne-am săturat să aşteptăm!
Cu stimă,
Fanii Dinamovişti
Autor: Cosmin Crăciun