Nu sunt foarte optimist insa, din ceva motiv, ma incearca niste emotii pe care le credeam uitate...
In primul rand incep prin a va spune "Bine v-am regasit, dragi cititori de dinamomania"!, iar apoi imi cer scuze, deoarece cu articolele mele va tot amintesc de trecut, cand prezentul ne da atatea dureri de cap. Dar exista o zi intr-un campionat anume, o zi pe care toata suflarea dinamovista nu o va uita. De ce? Deoarece noi, cainii rosii, am reusit sa facem dreptate intr-un fotbal murdarit de rivali, doar pentru ca ciobanul sef sa arate ca el poate castiga un campionat "cand vrea muschii lui". Povestirea de azi merita un titlu mai dur, ceva de genul: "Pentru cei care vor hotie in fotbalul romanesc exista bani negrii, arbitri corupti, antrenori si jucatori adversi, genti de table, brichete, presa aservita si altele; pentru ceilalti exista (DOAR) DINAMO". La fel ca acum, binenteles ca si atunci presa dormea la toate mizeriile facute de echipa respectiva, ca doar ratingul era important, iar rating insemna "prosti, dar multi" si atunci.
Stiu ca intr-o duminica a fost meciul cu pricina, undeva la inceput de mai, mai exact 4 mai. La inceputul zilei eram cu canii mei la o terasa in Hunedoara (acolo m-am nascut, acolo stau parintii mei) si chiar le-am facut o relatare, si anume ca daca Steaua ar fi castigat campionatul, eu unul nu ma mai uitam la fotbalul romanesc, pana cand Steaua nu ar fi fost retrogradata cel putin in liga a doua. Si acum sa dezvolt putin reactia avuta: imi adusesem aminte cu regret si in acelasi timp cu ciuda de ultimele 3 sezoane, exceptand sezonul acesta, si mai ales de ultimele meciuri din fiecare sezon: incep cu sezonul cand antrenor la Steaua era Zenga si dupa ce echipa pierdea, si era in pericol sa piarda titlul, spre salvarea lor, a trecut "la butoane" ciobanul sef si a castigat ultimele 3 meciuri fara nicio grija, chiar si fara Zenga, el fiind demis; ultimele 3 meciuri au fost Steaua- Bacau 3-0 (precenul Seche), FC Brasov - Steaua 0-1 (jucatori cumparati), Steaua - Poli 2-1 (celalalt precen, Oli), acesta din urma fiind un circ jenant oferit de unii dintre jucatorii de la Poli, mai ales portarul echipei din acea perioada, Marius Popa. Revenind acum cu un sezon mai aproape de momentul articolului, tot asa ultimele 3 meciuri ale Stelei in care echipa castiga foarte clar, dar nu pe teren ci tot la butoane au fost urmatoarele: Sportul - Steaua 1-2 arbitrat de Salomir (si ma opresc aici), mai apoi Steaua- Jiul 1-0 in care realmente Jiul nu a vrut sa treaca de centrul terenului si mai mult dupa meci taranul sef de la Steaua si anume adjunctul ciobanului dadea explicatii cum ca Jiul a venit sa piarda in Ghencea, dar la limita si ultimul meci si cel mai dur, Vaslui - Steaua 0-4 cand jucatorii de la Vaslui jucau cu gandul la banii pe care ii asteaptau dupa meci, bani din partea oaspetilor si mai ales ca unii jucatori de la Vaslui au luat si drumul Stelei ulterior.
Sezonul 2006-2007, din cauza jocului spectaculos al lui Dinamo si a valorii echipei Dinamo, Steaua nu a putut decat sa termine pe locul 2, dar si in lupta pentru locul 2, in ultimele 5 meciuri a aranjat totul si aici reamintesc prestatia romanilor de la meciul CFR Cluj - Steaua, 11 metri acordat de Tudor la meciul Urziceni - Steaua si alte meciuri castigate nu pe teren.
Sezonul 2007-2008, in schimb, aduna toate rautatile si nedreptatile celorlalte trei sezoane, rautati si nedreptati de care ciobanul era mandru ca doar el era in stare sa le faca si deseori aparea la televiziune si spunea ca nu il intereseaza cum castiga, ci doar sa castige. Si anume, in acel retur spun eu si sustin asta ca Steaua nu a castigat niciun meci pe bune. Dureros, dar adevarat! Incepem cu meciu cu CFR Cluj, cu un arbitraj potrivnic CFR-ului, Tudor neacordand 2 penalty-uri clare ca lumina zilei, cantinuam apoi cu meciul cu Urziceni, unde aceeasi maniera de arbitraj, vine apoi meciul cu Mioveni, cu tablele cui Sorin Cartu si Gigi Netoiu, apoi meciul cu Rapid, unde o echipa conducea cu 1-0 si a pierdut meciul cu 3-0 la masa verde, meci arbitrat de Deaconu, mergem apoi mai departe la meciul cu Vaslui, stim ce sa intamplat si acolo, mai bine zis Dorinel stie, si mai apoi la meciul cu U Craiova, stenogramele exista si astazi. Si tot asa si tot inainte, Steaua a reusit sa recupereze o diferenta de 11 puncte, trecand in fata CFR-ului cu 2 puncte, cu 2 etape inainte de final.
In penultima etapa insa nu i-a mai mers, a ajuns pe terenul nostru, marea rivala. Ciobanul a incercat in saptamana premergatoare sa cumpere un punct, punctul care-i asigura castigarea campionatului, apoi la stadion si-a permis sa deschida si o sampanie, dar la Dinamo nu se castiga un punct decat prin munca si valoare, ei bine de asta nu a dat dovada Steaua in nici unul din meciurile din retur. Dinamo a invins cu 2-1, 100% pe teren si mai dureros pentru ei, e ca a fost invinsa si fara drept de apel, adica nimeni nu avea nimic de comentat. Astfel titlul a luat drumul Clujului. Nu mai fac rezumatul meciului, pentru cei care isi aduc aminte cu placere si vor inca sa-si aduca, pun link-ul chiar de pe dinamomania: https://www.youtube.com/watch?v=rvMVs5Ghv8M.
Pentru acel meci ii voi avea mereu in suflet pe Florin Bratu si pe Cornel Talnar. Dar toata echipa merita felicitata!
Pentru mine acel meci a fost ca un moment de cotitura, ca un fel de majorat al dinamovismului din mine, ba chiar al microbistului care se uita la divizia A. Acest lucru m-a facut sa cred ca totusi mai exista putina dreptate in acest fotbal murdar si manjit si m-a facut sa ma uit in continuare la Liga 1, totodata sustinand ca oameni de genu "Fecali" (vorba lui Dinu), aici incluzand tot clanul nu aveau si nu au ce cauta in acest fotbal, mai bine s-ar duce in cel macedonian ori cel albanez ca acolo e si mai multa coruptie si sunt sigur ca s-ar integra rapid si acolo.
Inchei prin a face o poanta: daca cu un sezon inainte ciobanul a platit 1 milion de euro pentru locul 2, de data asta Talnar "l-a ajutat" gratis sa termine pe 2.
Alles Gute si forza Dinamo!